Președintele Nicaraguei, Daniel Ortega, aflat la conducerea țării din America Centrală de aproape două decenii, a anunțat că statul nu va mai organiza scrutine electorale, închizând astfel definitiv orice posibilitate ca puterea sa să fie contestată la urne odată cu apropiatul final de mandat, programat pentru anul viitor.
Declarația a fost făcută duminică seara, cu ocazia comemorării a 47 de ani de la revoluția sandinistă din 1979 – momentul în care Ortega, alături de mișcarea sa, a răsturnat regimul dictatorial al lui Anastasio Somoza. Într-un discurs public, primul său după o absență de două luni din spațiul public, liderul în vârstă de 80 de ani a fost tranșant: alegerile prin care opoziția ar putea prelua guvernarea nu vor mai avea loc.
Ortega a acuzat forțele politice adverse că sunt susținute din exterior și legate de fostul regim înlăturat în urmă cu aproape jumătate de secol, afirmând că orice perspectivă a revenirii acestora la guvernare a apus definitiv.
O putere construită în timp, acum formalizată
Ortega conduce Nicaragua fără întrerupere din 2007, după ce mai deținuse funcția de președinte și în anii '80. Ultimul scrutin desfășurat în țară, în 2021, a fost puternic criticat pe plan internațional, în contextul în care autoritățile au arestat mai mulți lideri ai opoziției și ai mediului de afaceri, iar vocile disidente au fost incriminate penal.
Consolidarea puterii cuplului prezidențial a continuat anul trecut printr-un pachet de reforme constituționale. Printre schimbările adoptate s-au numărat numirea soției președintelui, Rosario Murillo, în funcția de „co-președinte", precum și extinderea duratei mandatului prezidențial de la cinci la șase ani. În prezent, cei doi soți dețin controlul asupra tuturor pârghiilor esențiale ale statului, de la armată până la sistemul judiciar.
Acuzații de încălcare sistematică a drepturilor omului
Guvernarea Ortega-Murillo se confruntă de ani buni cu critici severe din partea comunității internaționale. Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a acuzat administrația de la Managua că a transformat țara într-un stat autoritar, semnalând încălcări repetate ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Rădăcinile actualei crize politice datează din aprilie 2018, când protestele antiguvernamentale au fost reprimate violent de forțele statului, soldându-se cu peste 300 de morți, potrivit estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului.
Poziția administrației americane a fost, la rândul ei, fără echivoc: guvernul condus de Ortega a fost catalogat drept o dictatură, iar Washingtonul a impus sancțiuni împotriva a peste 2.350 de oficiali nicaraguani și membri ai familiilor acestora, ca răspuns la represiunea politică din țară.
Anunțul de duminică marchează, în opinia observatorilor internaționali, ultimul pas al unui proces îndelungat prin care Nicaragua a trecut de la un regim autoritar mascat de aparența democrației la o dictatură asumată deschis.
