Președintele sârb Aleksandar Vučić a confirmat miercuri că este singurul lider prezent la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev, care nu și-a pus semnătura pe declarația comună adoptată la finalul întâlnirii.
„Nu trebuie să dau explicații suplimentare”
Întrebat direct de jurnaliști dacă a semnat documentul final al summitului, Vučić a răspuns evaziv, lăsând să se înțeleagă că poziția sa reiese din chiar conținutul declarației: „Sunt singurul care nu și-a pus semnătura pe acea declarație. Priviți textul acelei declarații și vă va fi mai clar, nu trebuie să dau explicații suplimentare.”
Președintele sârb a fost chestionat și în privința poziției Belgradului față de sancțiunile europene impuse Rusiei, temă pe care a evitat să o dezvolte, mulțumindu-se să sublinieze că această poziție este deja binecunoscută partenerilor europeni: „Toată lumea știe poziția noastră și eu știu toate pozițiile lor.”
Vučić a adăugat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski cunosc bine politica externă a Serbiei și au avut o atitudine corectă față de aceasta. În schimb, liderul sârb a criticat implicit alți participanți la summit care, în deschiderea discursurilor lor, au ținut să sublinieze că, spre deosebire de alte state, ei sunt aliniați integral la politica Uniunii Europene. „Și ei repetă asta de vreo zece ori, dar deja ne-am obișnuit cu acest lucru, nu este nimic nou”, a mai spus președintele sârb.
Vučić a precizat că a avut, cu acest prilej, trei întrevederi pe care le-a considerat importante — cu Zelenski, cu președintele român Nicușor Dan și cu premierul sloven Robert Golob — pe lângă o discuție scurtă cu șefa executivului european.
Ce prevede Declarația de la Kiev
Documentul semnat miercuri de liderii prezenți la summit, printre care s-a numărat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cuprinde 20 de puncte și reafirmă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Textul insistă asupra interdependenței dintre securitatea Ucrainei, cea a regiunii Mării Negre și cea a Europei de Sud-Est.
Printre prioritățile enunțate se numără consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale Kievului, în special prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice. Semnatarii condamnă din nou agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei, cer încetarea imediată a războiului și denunță intensificarea atacurilor asupra Kievului și altor localități ucrainene, catalogate drept încălcări flagrante ale dreptului internațional.
Declarația mai include un apel la intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei și a economiei sale de război, la combaterea flotei-fantomă folosite de Moscova pentru eludarea restricțiilor, precum și la o cooperare internațională mai strânsă împotriva amenințărilor cibernetice și a acțiunilor hibride care vizează securitatea europeană.
Documentul salută, de asemenea, deschiderea grupurilor de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reafirmă sprijinul pentru parcursul euroatlantic al Kievului, descris drept „ireversibil” către o viitoare aderare la NATO, în condițiile în care Aliații vor conveni asupra acestui pas.
Este al cincilea summit de acest fel organizat între Ucraina și statele din Europa de Sud-Est și s-a desfășurat în prezența Ursulei von der Leyen.
