Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate, Kaja Kallas, consideră că războiul din Ucraina va mai dura ''circa doi ani'' și că UE ''nu este pregătită'' să acționeze ca un jucător cu adevărat global față de China, informează joi Agerpres.
Kallas a oferit două scenarii posibile pentru războiul din Ucraina, unul realist și unul pesimist, în timpul unei întâlniri la Strasbourg cu un grup restrâns de instituții media, inclusiv EFE, cu ocazia discursului privind starea Uniunii Europene (UE) susținut miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
''Cred că este realist ca acest război să continue încă circa doi ani. Din păcate, eforturile pentru pace, inclusiv cele ale președintelui (american Donald) Trump, nu au dat rezultate. Rusia pur și simplu ignoră aceste eforturi'', a declarat ea.
Cel mai pesimist scenariu, în opinia înaltului oficial european, ar presupune ''ca Ucraina să fie presată să cedeze'' teritorii, așa cum își dorește președintele rus Vladimir Putin.
''Modul în care se desfășoară aceste scenarii depinde în mare măsură de noi, de modul în care reacționăm la acestea'', a adăugat fostul prim-ministru eston.
Vicepreședinta Comisiei Europene a afirmat totodată că există ''multe paralele cu istoria'' și că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a făcut ''greșeala de a considera toate conflictele lumii ca părți separate, când, în realitate, toate erau conectate''.
Ea a avertizat că, dacă în ciuda invadării Ucrainei, Rusia reușește să fie ''din ce în ce mai binevenită pe scena internațională'', China ar putea ''învăța din acest lucru'' și ''să atace teritoriile vecinilor săi'', în mijlocul disputelor teritoriale în curs de desfășurare din acea regiune.
''Cred că toate țările mici din lume sunt în pericol'', a opinat ea.
În privința Chinei, Kallas a apreciat că cele două probleme majore pe care le presupune aceasta pentru UE sunt sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, ''pe care îl prelungește'', și ''practicile economice coercitive'' pe care le exercită împotriva companiilor europene.
Însă, deși există un consens cu privire la ''diagnosticul'' acestor probleme, ''nu există un acord cu privire la soluție'' în rândul Celor 27, deoarece unele țări sunt ''reticente'' în a adopta o poziție fermă din cauza ponderii enorme a Chinei în economia globală, a explicat ea.
''Nu suntem pregătiți să acționăm ca un jucător global în privința Chinei, deoarece nu avem o viziune unificată asupra a ceea ce trebuie făcut'', a rezumat ea.
China a fost întotdeauna un ''partener, concurent și rival'' al UE, dar ''acum sunt rivali tot timpul'' și ''acest lucru complică totul'', a recunoscut Kallas.
Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene a afirmat că misiunea sa este ca UE să ''fie un jucător global'' într-un peisaj în schimbare, de asemenea ''umbrit'' de Statele Unite, și a spus că, pentru a realiza acest lucru, blocul trebuie să își folosească ''puterea economică'' pentru a fi ''mai tranzacțional și mai credibil''.
Acest lucru presupune ca UE să acționeze ''în unitate'', lucru care nu s-a întâmplat în cazul Chinei și nici în cazul războiului din Gaza. Prin urmare, Kallas intenționează să propună țărilor posibilitatea de a acționa cu majoritate calificată - și nu în unanimitate - în anumite cazuri.
De asemenea, Kallas dorește ca UE să poată amenința cu reducerea fondurilor de asistență sau cu condiționarea lor, dacă dorește, de schimbări în politica externă a țărilor beneficiare, lucru care, a afirmat ea, nu se numără în prezent printre opțiunile Comisiei.
''Trebuie să dezvoltăm instrumentele pentru a fi din nou credibili'', a subliniat ea.
Totodată, Kallas a declarat că a făcut ''mult mai mult'' pentru a stopa războiul din Gaza decât predecesorul său Josep Borrell și că motivul pentru care nu este mai dură cu Israelul este pentru că dorește să mențină deschis dialogul cu această țară.
Fostul prim-ministru eston nu și-a ascuns frustrarea față de criticile aduse răspunsului Comisiei Europene la războiul din Gaza, critici la care s-a raliat cu vehemență Borrell însuși.
''Am realizat mai multe în această chestiune decât predecesorii mei (...). Nu a ieșit nimic din Comisie când Borrell era vicepreședinte'', a declarat Kallas. ''Da, aș putea fi foarte fermă în discursul meu, ceea ce ar însemna că israelienii nu mi-ar vorbi, așa cum s-a întâmplat cu predecesorul meu (Borrell). Ce realizez cu asta?'', a întrebat ea.
Kallas a susținut că, atunci când Borrell era în funcție - până în noiembrie 2024, când războiul din Gaza dura deja un an - ''nu a ieșit nimic din Comisie, nu a fost prezentată Consiliului nicio propunere pentru a avansa'' în exercitarea unei presiuni mai mari asupra Israelului în această chestiune.
Cu toate acestea, Borrell a propus ca UE să suspende dialogul politic cu Israelul, o inițiativă respinsă de Consiliul Afaceri Externe al UE în noiembrie.
Diplomata baltică a susținut că a realizat lucruri precum revizuirea acordului de asociere al UE cu Israelul - în urma unei solicitări din partea Spaniei și a altor 16 țări - și ''amânarea înregistrării ONG-urilor internaționale''.
Kallas a subliniat că a contribuit totodată la reluarea parțială a accesului ajutorului umanitar în Fâșia Gaza după blocada totală pe care Israelul a menținut-o până la sfârșitul lunii iulie. Ea a spus că, deși accesul prezent al camioanelor ''nu este suficient'', este ''mai bine decât nimic''.
Ea a reamintit că problema constă în lipsa unui consens între statele membre ale Uniunii Europene (UE), deoarece deciziile de politică externă trebuie luate în unanimitate în Consiliu și de aceea continuă să insiste ca țările să facă mai mult.
Cei 27 nici măcar nu au aprobat pseudopedeapsa pentru Israel propusă de Comisie în iulie, care a constat în excluderea parțială a țării din programul științific Horizon al UE.
''Se vor opri uciderile dacă propun ceva ce știu că nu va fi aprobat?'', s-a întrebat retoric Kallas.
Șefa diplomației europene a subliniat că UE a fost ''cel mai activ actor pe scena internațională' în apărarea drepturilor palestinienilor, deși a adăugat: 'Împărtășesc frustrarea, pentru că nu este suficient''.
''Situația continuă și nu o putem opri, deoarece, după cum știți, Statele Unite susțin ferm guvernul israelian și ceea ce face acest guvern, dar am fost în contact constant cu ei, transmițându-le mesajul nostru că nu susținem acest lucru și, după cum știți, își pierd prieteni printre țările europene'', a remarcat ea.
