Germania a avertizat Serbia să nu dezvolte relații mai strânse cu Rusia, menționând că acest lucru ar putea împiedica încercarea sa de a adera la Uniunea Europeană, a declarat, marți, o sursă guvernamentală germană.
Cu două zile înainte de summitul privind Balcanii de Vest din capitala germană, menit să consolideze relațiile cu cele șase țări din regiune, o sursă din guvernul german a declarat, pentru Euractiv, că Belgradul trebuie să decidă de partea cui se află: De partea Moscovei sau a UE.
"Relația cu Serbia este complexă, există atât lumini, cât și umbre. Relațiile Serbiei cu Rusia fac cu siguranță parte din umbre", a declarat sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
Sursa a declarat că guvernul german a fost, de exemplu, "surprins și dezamăgit" atunci când ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovic, a semnat, în septembrie, un acord cu omologul său rus Serghei Lavrov prin care convenea să se consulte în materie de politică externă.
Oficialul german a declarat că a sosit momentul ca președintele sârb Aleksandar Vucic (foto, stânga) să ia atitudine.
Serbia „va avea consecințe subsecvente” dacă va fi de partea Rusiei
"Dacă Serbia va lua calea spre Europa, va avea sprijin, din partea UE în ansamblu și a guvernului german", a declarat sursa citată.
"În cazul în care va alege cealaltă cale, aceasta va avea consecințe subsecvente pentru viitorul Belgradului cu UE", a mai spus oficialul.
Serbia este candidat la aderarea la Uniunea Europeană din 2012, dar perspectivele sale sunt considerate sumbre fără o normalizare a relațiilor cu Kosovo. Belgradul nu acceptă declarația de independență a Kosovo, majoritar albanez, din 2008.
Tensiunile au fost agravate de războiul din Ucraina, mulți sârbi simpatizând cu aliatul tradițional Rusia.
Serbia nu face parte din „hora” sancțiunilor anti-Rusia
Belgradul a condamnat invazia Ucrainei în cadrul Națiunilor Unite, dar a refuzat să ia parte la sancțiunile europene împotriva Moscovei.
Summitul de joi de la Berlin, găzduit de cancelarul german Olaf Scholz, îi va reuni pe șefii de guvern din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, precum și pe liderii UE.
Participanții din Balcanii de Vest urmează să semneze trei acorduri: privind recunoașterea reciprocă a documentelor de identitate, a diplomelor universitare și a acreditărilor profesionale.
Sursa: Euractiv
