Sunt aproape șapte luni de când Federația Rusă a pornit o invazie în Ucraina despre care spunea că este o ”operațiune militară specială” și care urma să dureze doar câteva zile.
Acum, niciuna dintre părțile implicate în conflict nu dă semne că vrea să cedeze, deși ucrainenii încep să câștige tot mai multe dintre teritoriile ocupate, iar soldații ruși părăsesc în grabă câmpurile de luptă.
Încă de la începutul războiului s-au făcut tot felul de scenarii despre când și cum ar trebui să se termine. Unii analiști spuneau că este posibil ca totul să se termine până în 9 mai, alții până pe 7 octombrie, ziua de naștere a lui Vladimir Putin. În ambele cazuri, președintele rus ar fi trebuit să ”defileze” cu realizările.
Se pare însă că lucrurile stau diferit.
Când și cum se poate termina războiul din Ucraina
Hari Bucur Marcu, expert internațional în domneiul apărării naționale, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com de ce depinde de fapt sfârșitul războiului din Ucraina.
”Răspunsul simplu este că războiul se poate termina oricând va vrea Moscova”, a spus Hari Bucur Marcu. ”Deoarece Rusia a declanșat invazia Ucrainei, neprovocată, nejustificată și mai ales ilegală, așa că tot Rusia este singura care poate stabili fie că obiectivele stabilite de Kremlin pentru această agresiune au fost atinse, fie că aceleași obiective nu ar putea fi niciodată atinse și, ca urmare, continuarea războiului nu s-ar mai justifica”, a continuat expertul.
Cum ar trebui să se termine războiul din punct de vedere militar
”Din perspectivă strict militară, fazele terminării războiului ar fi (1) încetarea ostilităților, ceea ce presupune că nu vor mai avea loc schimburi de focuri între părțile în conflict, mai ales foc de artilerie și rachete; (2) separarea forțelor, astfel încât să nu se mai afle în contact direct unii cu alții, pe tot teritoriul acțiunilor de luptă; (3) interpunerea unei forțe internaționale, acceptate de ambele părți, de observare și monitorizare a încetării focului și separării forțelor; (4) retragerea forțelor separate pe aliniamente din care să nu mai poată relua ostilitățile, cum ar fi retragerea forțelor rusești pe teritoriul Federației, la o distanță care să permită un timp de avertizare suficient de lung, dacă s-ar răzgândi și ar vrea să reia ofensiva.
Doar că răspunsul simplu nu este niciodată și cel complet, ori satisfăcător”, a mai spus Hari Bucur Marcu.
De ce au încetat negocierile
Și tot la începutul războiului, Rusia și Ucraina au avut câteva tentative de negociere. Au eșuat toate. Acum Federația Rusă dă vina pe Ucraina că nu mai vrea să negocieze. Ce s-a întâmplat de fapt în acest timp?
”Când a declanșat agresiunea armată împotriva Ucrainei, Federația Rusă a negat valabilitatea aranjamentelor de securitate regională și internațională (cărora le zicem la un loc „ordinea mondială”), plasându-se deliberat și explicit în afara normelor de drept internațional și a dreptului umanitar.
Așa că primul lucru pe care ar trebui să îl facă Moscova ar fi să dea garanții că revine în interiorul ordinii mondiale, că recunoaște valabilitatea Cartei Națiunilor Unite și implicit vinovăția ei de a fi încălcat prevederile acesteia.
Cum arată aceste garanții nu știe nimeni pe dinafară. Va trebui aplicat principiul atingerii nivelului minim de încredere, din partea celorlalți actori internaționali, în frunte cu ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Dacă ei se vor mulțumi cu o simplă declarație a Federației Ruse, urmată de o suspendare a ei voluntară din rolul de membru permanent, pe subiectul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, ori vor dori ceva mai mult, rămâne de văzut.
Apoi, ar trebui ca Moscova să accepte că sancțiunile deja implementate împotriva ei sunt legitime și justificate. Mai mult decât atât, ar trebui ca Moscova să recunoască faptul că politicienii care au decis și militarii care au acționat în Ucraina au comis crime de război și crime împotriva umanității, ori măcar să accepte ca ei să fie investigați internațional, pe baza unor asemenea acuzații.
Abia după aceea se poate vorbi despre discuții/negocieri/convorbiri de pace. Prin care să se decidă de comun acord cum vor arăta reparațiile datorate de Rusia Ucrainei, atât în bani, cât și în teritorii. Și să se mai decidă și care vor fi măsurile internaționale pentru ca niciodată Federația Rusă să nu mai poată agresa un alt stat, în condițiile în care nu este provocată, nu are nicio justificare și nu mai recunoaște valabilitatea normelor și regulilor de drept internațional.
Trebuie neapărat să precizez că un asemenea curs al acțiunilor militare și diplomatice nu presupune ca Federația Rusă să se recunoască învinsă. Pentru că nu este vorba despre vreo victorie a Ucrainei, într-un asemenea caz”, a mai explicat expertul.
Ce se întâmplă dacă Rusia nu încetează agresiunea împotriva Ucrainei
Există însă și posibilitatea ca Rusia să continue să atace Ucraina chiar dacă acum a mai pierdut din teritoriile cucerite. Ce s-ar întâmpla în acest caz?
”Desigur, dacă Moscova alege să continue ostilitățile, agresiunea, atrocitățile și celelalte acțiuni condamnabile internațional, să șantajeze comunitatea internațională cu amenințări privind închiderea robinetului de gaze sau cu înfometarea unei bune părți a populației planetei și în același timp să agite sperietoarea strategică a armamentului său nuclear, războiul va continua până când ucrainenii, cu ajutorul masiv și constant al comunității internaționale responsabile, îi vor alunga pe militarii ruși de pe întregul teritoriu național.
Alungare ce se poate întâmpla prin luptă, ori prin forme din acestea, cum vedem că se întâmplă acum, în care ucrainenii atacă, iar rușii se retrag. Mai puțin Crimeea, care nu poate fi recucerită prin luptă, așa cum nu a putut fi cucerită prin luptă nici de către Rusia, în 2014, când a trebuit Kremlinul să apeleze la o formă de război hibrid, pentru a pune mâna pe peninsulă.
După această alungare ar urma izolarea completă a Rusiei, dinspre Occident. Ceea ce, iarăși, nu înseamnă înfrângerea Federației Ruse, ci înseamnă doar că restul lumii va lua măsuri ca Rusia să nu mai poată influența negativ mersul lucrurilor, la scară regională și mondială”, a punctat Hari Bucur Marcu.
Înfrângerea Rusiei înseamnă din nou gaze ieftine pentru europeni?
Poate mulți europeni consideră că dacă Rusia va fi înfrântă sau va decide să se oprească din atacul asupra Ucrainei probabil va începe să livreze din nou gaze ieftine. Din păcate acest combustibil nu se va mai ieftini pentru că se vrea de fapt dezvoltarea unei piețe alternative de combustibil care să nu mai fie pusă în pericol de astfel de incidente.
”Încetarea războiului, sub o formă sau alta, la inițiativa Moscovei sau prin acțiunea armată a Ucrainei nu înseamnă înfrângerea Rusiei (care nu poate fi înfrântă decât prin cucerirea Moscovei, ca să zic așa). Poate însemna însă eșecul politicii de stat agresive, criminale chiar, a președintelui rus Putin.
În tot cazul, se pare că gazele nu se vor mai iefteni vreodată, deoarece piața internațională este hotărâtă să mențină un preț al gazelor naturale și al petrolului care să facă eficientă dezvoltarea unei piețe alternative, de energie neconvențională. Ceea ce nu are legătură directă cu războiul rușilor în Ucraina. Care război probabil că nici nu ar fi fost declanșat de Putin, dacă nu ar fi fost contextul internațional, stârnit de Administrația Biden, privind impulsionarea surselor alternative de energie.
Așa că cine speră că, dacă războiul ăsta ar înceta mâine, de poimâine europenii vor avea gaz rusesc ieftin, din belșug, speră degeaba”, a conchis expertul Hari Bucur Marcu.
Ucraina și Federația Rusă se află în conflict de peste 200 de zile. Până acum, în total, Rusia a pierdut în Ucraina 6049 de echipamente, din care: distruse - 3768, avariate - 137, abandonate - 303, capturate - 1841, conform Oryxspioenkop.com.
Armata ucraineană a pierdut 1588 de echipamente, din care: distruse - 902, avariate - 40, abandonate - 44, capturate - 606.
