O echipă internaţională de cercetători a dezvoltat un ceas epigenetic ce măsoară cât de mult s-au înmulţit celulele tumorale şi prezice evoluţia clinică a pacienţilor cu cancer, fapt ce poate ajuta la definirea unor strategii de tratament mai adecvate riscului biologic al tumorii, relatează agerpres.
Studiul, la care au participat 32 de oameni de ştiinţă de la 16 instituţii din şase ţări, publicat de jurnalul Nature Cancer, a fost coordonat de Ińaki Martín-Subero, cercetător la Institutul de Investigaţii Biomedice August Pi i Sunyer (Idibaps) al Spitalului Clinic din Barcelona, în cadrul căruia conduce grupul de epigenetică.
Pentru a dezvolta acest instrument de predicţie, cercetătorii şi-au pus întrebarea dacă primele etape ale dezvoltării unei tumori pot prezice creşterea sa viitoare şi, prin urmare, care este răspunsul comportamental al pacienţilor.
Potrivit lui Martín-Subero, „se poate spune că genomul, care este enciclopedia vieţii prezente în fiecare celulă, este compus din două tipuri de cărţi, o carte deschisă ce conţine genele active şi o carte închisă, care conţine genele silenţioase".
„Am observat că schimbările epigenetice care au loc în cartea închisă păstrează memoria ocultă a dezvoltării celulare", a spus el.
Cercetătorii au studiat în detaliu alterările epigenetice în cazul a peste 2.000 de pacienţi cu diferite tipuri de leucemii şi limfoame şi au descoperit că de fiecare dată când se reproduc celulele lasă în urmă mici markeri în „cartea închisă" a genomului. Ca urmare, cu cât celulele se divizează mai mult cu atât acumulează mai mulţi markeri.
Martí Duran-Ferrer semnalează că, „având în vedere că schimbările epigenetice asociate dezvoltării celulare sunt cumulative" s-a putut dezvolta un ceas epigenetic care arată cu cât s-au multiplicat celulele în trecut.
„Am observat că acest ceas a avansat mult în trecut şi că ar trebui să avanseze şi în viitor, iar acest lucru îl asociază direct cu prezenţa anumitor mutaţii genetice şi cu agresivitatea clinică asupra pacienţilor", a spus cercetătorul spaniol.
Până în prezent, schimbările epigenetice din „cartea închisă" a genomului erau considerate însoţitori silenţioşi ai procesului de transformare tumorală, fără nicio implicaţie clinică.
Potrivit lui Martín-Subero, studiul demonstrează că „schimbările epigenetice acumulate în cartea închisă a genomului tumorilor sunt importante, având în vedere că prezic comportamentul clinic viitor al pacienţilor".
„Celulele cancerului scriu o mare parte din istoria acestei cărţi închise", a precizat el.
Vezi și: Ce este sindromul „Long COVID”. Cercetătorii au descoperit o nouă manifestare a bolii
