Se pare că un hormon din intestine numit grelină joacă un rol imens în conturarea dezvoltării creierului nostru. Și medicii cred că ar putea fi cheia noilor tratamente pentru boala Parkinson.

O formă specifică de grelină, același hormon intestinal care te face să simți senzația de foame, poate bloca, de asemenea, formarea de noi celule nervoase, potrivit unei cercetări publicate recent în revista Cell Reports Medicine.

Totul se rezumă la faptul dacă există mai mult acil-ghrelin (AG) sau unacylated-ghrelin (UAG), ceea ce este același lucru decât pentru un cuplu de atomi lipsă. În timp ce AG este cunoscut pentru a promova formarea celulelor creierului, noile cercetări stabilesc că UAG pare să facă contrariul.

Ce arată noua cercetare despre Parkinson

Echipa de oameni de știință din Marea Britanie și Australia a găsit un raport ridicat dintre UAG și AG în probele de sânge de la pacienții cu boala Parkinson care sufereau de demență, ceea ce sugerează că hormonul este probabil o parte a problemei. Din fericire, spun oamenii de știință, descoperirea i-ar putea ajuta să dezvolte noi tratamente pentru Parkinson.

„Munca noastră evidențiază rolul crucial al regulatorului al noilor celule nervoase din creierul adult și efectul dăunător al formei UAG în mod specific”, a declarat într-un comunicat de presă cercetătorul principal Jeffrey Davies, neurobiolog molecular la Universitatea Swansea. „Acest hormon reprezintă o țintă importantă pentru cercetarea medicamentelor noi, care ar putea duce în cele din urmă la un tratament mai bun pentru persoanele cu Parkinson”.

Lucrarea efectivă asupra unui tratament are totuși o cale de parcurs. În timp ce echipa a verificat raportul ridicat dintre UAG și AG la pacienții cu Parkinson, încercările lor de a corecta acest dezechilibru s-au făcut pe șoareci de laborator, astfel încât oamenii de știință vor trebui să testeze efectiv pe oameni înainte ca cercetarea să fie relevantă din punct de vedere clinic.

Acestea fiind spuse, descoperirea în sine ar putea ajuta medicii să-și ajute mai bine pacienții cu Parkinson. „Descoperirile noastre arată că raportul AG – UAG ar putea servi și ca biomarker, permițând identificarea mai timpurie a demenței la persoanele cu boala Parkinson”, a adăugat Davies.

Sursa: Playtech

Vezi și: Plămânii artificiali „crescuți” în laborator devin realitate: cum pot ajuta în lupta cu COVID-19

Dionisie Rusu