Dezinformarea, în general, cea științifică, în special, este în continuare răspândită, arată rezultatele unui sondaj din cadrul proiectului UE TRESCA al Universității Erasmus din Rotterdam, Olanda. 25% dintre cei 7.120 de europeni participanți au spus că aterizarea pe Lună în 1969 a fost o farsă. Cum poate fi combătută dezinformarea?
„A ajuns omul pe Lună în 1969? Sau totul a fost o farsă pusă la cale într-un studio de televiziune?” -Acestea au fost câteva dintre întrebările față de care și-au exprimat opinia, anul trecut, peste 7.000 de respondenți din șapte țări, în proiectul UE TRESCA, coordonat de Universitatea Erasmus din Rotterdam.
25% dintre ei au considerat că a fost o minciună, scrie Science Business, site cu știri din cercetare.
Sondajul s-a desfășurat în februarie și martie 2021 în Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania. Pe lângă întrebarea despre aselenizare, chestionarul a inclus și întrebări privind încrederea în instituții publice și raportarea la teoriile conspirației.
Lumea e decisă de „un grup mic și select de indivizi” 82% dintre persoane au fost de acord că „politicienii sunt frecvent mituiți de marile companii sau grupuri de interese”. Iar 62%, cu faptul că „o mare parte din ceea ce se întâmplă în lumea de astăzi este decis de un grup mic și secret de indivizi”.
Dar rezultatele diferă în funcție de țară și de vârsta respondenților. Un eșantion separat de 1.533 de tineri, între 16 și 25 de ani, din Germania, Spania și Olanda, a arătat că în cazul lor există chiar mai multe îndoieli legate de aselenizare decât în cel al populației generale, mai în vârstă: 35% față de media de 25%.
„Echipa de cercetare a confirmat astfel că o mică parte a populației nu are încredere în autoritate, în general și în autoritatea științifică, în particular”, se precizează în articol. „Iar pe rețelele sociale, aceștia răspândesc și își consolidează reciproc scepticismul”.
Gândirea conspiraționistă din alte cercetări: leacul pentru cancer există, dar e ținut secret
Dintr-un alt sondaj de anul trecut al Eurostat reiese că 28% dintre cele 37.103 persoane chestionate cred că „leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului pentru interese comerciale”. 56% au răspuns că este falsă afirmația, iar restul nu și-au exprimat opinia.
În plus, 26% au fost de acord că „virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”. La ambele întrebări, bulgarii s-au numărat printre cei mai predispuși să spună da. În prezent, Bulgaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la vaccinarea anti-COVID.
Fenomenul, însă, nu e unul european. În 2013, un sondaj realizat de Public Policy Polling a arătat că 28% dintre alegătorii americani cred că există o conspirație globală secretă pentru a conduce lumea. Republicanii erau de două ori mai predispuși decât democrații să aibă această părere, precum și să creadă în alte teorii ale conspirației conexe: 34% față de 15%.
Nu e de mirare că 20% dintre republicanii intervievați considerau că președintele de atunci, Barack Obama, era Antihristul.
Soluții pentru combaterea dezinformării Proiectul TRESCA studiază măsura în care s-a răspândit acest tip de gândire în mediul online și ce se poate face pentru a o combate. În contextul în care a crescut numărul antivacciniștilor vocali.
Unii dintre ei promovează teorii conform cărora vaccinurile împotriva COVID-19 ne introduc microcipuri în corp pentru ca guvernul să ne poată spiona sau că boala provine de la turnurile de transmisie wireless 5G. Cercetătorii au pregătit un curs de formare online pentru specialiștii în comunicare din domeniul științific și au creat un prototip de widget – extensie de aplicație – de dezinformare, să ajute oamenii să verifice informațiile din online.
