În această perioadă, creștinii stau mai mult în rugăciune, se ţin departe de bârfe şi certuri, fac pace cu cei care le-au greşit şi aşteaptă cu smerenie sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos, în ziua de Paște. De-a lungul timpului, creștinii au creat tradiții și obiceiuri, dar au început să creadă și în superstiții în Săptămâna Mare. Care sunt tradițiile, obiceiurile și superstițiile în care se cred moldovenii?
Ce este bine să facem în Săptămâna Mare
Este recomandat să ții post, să te rogi și să te spovedești. În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, preoții țin slujbe numite denii. Acestea se săvârșesc seara, începând cu Duminica Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Există și o listă de fapte despre care se crede că sunt păcate mari dacă sunt săvârșite în Săptămâna Patimilor:
- Nu se mănâncă produse de origine animală.
- Nu se întrețin relații intime.
- Nu se vorbește de rău aproapele, nu se înjură și nu se bârfește.
- Trebuie să rostim rugăciuni.
- Este păcat să te lauzi că ții post.
- Se iartă tot răul pe care ni l-au făcut cei din jur.
- Nu se ține post forțat. Adică trebuie să ne abținem cu drag și ușurință de la anumite mâncăruri. În caz contrar, dacă poftim la ceva dulce, postul nu mai are nicio însemnătate.
- Nu este bine să ne certăm sau să provocăm conflicte cu cei din jur.
Tradiții în Săptămâna Mare
- Cenușa din sobă de la focul din miercurea mare este bună de aruncat pe straturi (rol de protejare împotriva dăunătorilor).
- în Joia Mare (ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților). În această zi, fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.
- În Joia Mare se vopsesc ouăle. Culoarea recomandată și cel mai des folosită, roșu (culoarea reprezentând sângele Mântuitorului). În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit.
- Ouăle roşii simbolizează Învierea şi au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea la întâmplare sau la gunoi a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor.
Superstiţii în Săptămâna Mare
- În ziua de marți, nu se spală, nu se calcă și nu se face curat.
- În Joia Mare, cine muncește, aduce asupra casei ghinionul, seceta și dăunătorii în livezi. Este considerat un păcat să muncești în aceasta zi mare.
- În dimineața Vinerii Mari, oamenii alergau desculți prin rouă, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot restul anului.
- Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos.
- În lumea satului se spune că în Vinerea Mare femeile nu au voie să se tundă, spunându-se că ar putea muri cineva apropiat din familie.
Sursa: Știri din Lume
