Procuratura Generală a venit cu o reacție dură la declarațiile de astăzi ale președintelui comisiei parlamentare de anchetă Inga Grigoriu dar și la dezvăluirile făcute ieri de șeful suspendat al PA, Viorel Morari. În comunicat, serviciul de presă al PG susține că sunt declarații ale unor penali și lasă de înțeles că Grigoriu este incompetentă pentru că: „recunoaște public că nu are studii juridice”, scrie Deschide.md
Mai jos redăm comunicatul integral al PG:
„Procuratura nu și-a propus niciodată scopul să claseze vreun dosar prioritar, aflat în topul agendei instituționale, ci a pledat mereu pentru aflarea adevărului obiectiv și soluționarea temeinică a cauzei.
Spre regret, predecesorii noștri, care au pornit acest dosar și au pretins că au făcut anchetă, de fapt, l-au lăsat în nelucrare, nedorind clarificarea de esență a speței. Am atestat tendința intensificată a unor grupuri de interese și forțe politice pentru intoxicarea societății în scopul denigrării Procuraturii care încearcă să asigure o anchetă eficientă, obiectivă și imparțială.
În ultimii ani, pornirea urmăririi penale în baza art.243 din Codul penal – ”spălare de bani” (de fapt, ca și alte câteva componențe de infracțiune, cum ar fi ”îmbogățire ilicită” (art.3302 CP), ”fals în declarații” (art.3521 CP)) și a fost utilizată ca o bâtă politică, prin care cei, care au ținut captiv statul își rezolvau interesele lor meschine.
Interpretarea extensivă, defavorabilă, necorespunzătoare spiritului dreptului și standardelor ce rezultă din instrumentele internaționale în materie, utilizată până nu demult de către unii procurori nu poate fi preluată, asumată și tolerată pentru viitor de către Corpul de procurori, deoarece acestea comportă grave riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Iată de ce, pentru a asigura o poziție fundamnetată teoretic la subiect, a exclude incertitudinea și dublele standarde, a unifica practica de urmărire penală, Procuratura a solicitat opinia mediului academic în domeniul dreptului și anume: de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Academia de Științe și Academia de Poliție.
Conclucrarea organelor de drept cu mediul academic profesional este o practică benefică, utilizată la nivel internațional și a mai fost utilizată de Procuratură pe parcursul ultimului an la clarificarea unor situații ce nu corespundeau spiritului legii. Este inadmisibil, prin urmare, să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atât acțiunilor Procuraturii, cât și mediului profesoral juridic, îndemnând direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală.
Calificăm acest comportament ca fiind arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești.
De notat că, Biroul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, prin Avizul său din 16 mai 2019, statuează că, deși politicienii se bucură de o mare flexibilitate cu privire la intervențiile lor în arena politică, „există o linie clară între libertatea de exprimare și criticile legitime, pe de o parte, și lipsa de respect și presiunea excesivă asupra sistemului judiciar, pe de cealaltă parte. Politicienii nu ar trebui să folosească argumente simpliste sau demagogice pentru a critica sistemul judiciar doar din rațiuni de argumentare sau pentru a distrage atenția de la propriile neajunsuri"
În acest context, chemăm reprezentanții autorităților politice ale statului de a analiza consecințele unor astfel de abordări a problemelor existente în țară și a reveni pe tărâmul legal al comunicării și colaborării între puterile statului”.
Amintim că deputatul Platformei DA Inga Grigoriu a declarat azi că procurorii încearcă să dea uitării dosarul „Laundromat” prin care s-ar fi spălat peste 20 miliarde dolari SUA prin băncile din R. Moldova cu ajutorul unor judecători corupți. Mai mult legiuitorul precizează că toate persoanele invitate la audieri spun că se cunoaște cine a coordonat laundromatul dar nimeni nu vrea să pronunțe acel nume.
Ieri, în cadrul unei emisiuni, șeful suspendat al PA, Viorel Morari a declarat că „conducerea actuală a Procuraturii Generale încearcă să claseze dosarul laundromatului și se pregătesc de această etapă importantă în activitatea lor. Prin aceasta vor să îl scoată pe Veaceslav Platon ca să nu poarte responsabilitatea pentru schema spălării de bani în mărime de 22 de miliarde de dolari”.
Ultimele investigații prezentate de comisia parlamentareă de anchetă privind examinarea dosarului Laundromat, condusă de deputata Platformei Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu arată că în „spălătoria rusească” au fost implicați 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată. Aceștia au avut rolul de „legalizare” a banilor, pronunțând peste 50 de ordonanțe privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive. Astfel, bugetul de stat a pierdut aproape un miliard de lei pentru că nu au fost achitate taxele de stat.
Acești judecători au fost reținuți acum 4 ani în urmă, însă recent ei au fost scoși de sub urmărire penală. Mai mult, unii din ei chiar și-au anunțat intenția de a reveni în sistemul judecătoresc.
Paranteze.com amintește că recent a apărut și un documentar realizat de o echipă de jurnaliști ruși în care se descrie trecutul criminal al lui Veaceslav Platon, o posibilă prietenie ce-l leagă pe acesta cu actualul procuror general, Alexandr Stoianoglo dar și atacurile pe care le-ar pregăti Platon asupra sistemului financiar-bancar din Moldova și asupra sistemului de asigurări.
Video cu reportajul jurnaliștilor ruși poate fi văzut aici: VIDEO // Veaceslav Platon subiectul unei investigații din presa rusă: „Înapoi în anii `90? Moldova din nou sfâșiată de RAIDERI”
