Andrei Batereanu, președintele Asociației Obștești „Ștefan cel Mare și Sfânt”, a reacționat public după ce Mănăstirea Putna a emis un comunicat prin care denunță un videoclip al Victoriei Furtună, filmat la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și repostat cu o dată falsă, în încercarea de a fi asociat cu aniversarea de 560 de ani de la întemeierea mănăstirii.
Într-un mesaj publicat marți, Batereanu s-a arătat dezamăgit de politicienii care, în opinia sa, transformă simbolurile naționale și locurile de pelerinaj în instrumente de campanie electorală.
„Se pare că nici Sfântul Voievod Ștefan cel Mare nu se mai poate odihni de marketingul politic”, a scris președintele asociației, adăugând că unii politicieni „au trecut la patrimoniu, la simboluri și la sfinți, în speranța că vor împrumuta măcar o fărâmă din credibilitatea pe care nu și-au câștigat-o prin propriile fapte”.
„Putna nu este studio de campanie”
Batereanu a subliniat că necropola de la Putna are o încărcătură spirituală care nu poate fi redusă la un decor de imagine publică. „Putna nu este studio de campanie, iar mormântul Sfântului Ștefan nu este decor electoral. Acolo se merge cu smerenie, nu cu regizor, scenariu și montaj”, a afirmat acesta.
El a mai transmis că memoria istorică nu poate fi ajustată în funcție de interese de moment: „Istoria nu se rescrie în funcție de sondaje, iar memoria unui sfânt nu poate fi confiscată pentru a legitima proiecte politice sau narațiuni care n-au nimic în comun cu idealurile pentru care Ștefan cel Mare a trăit, a luptat și s-a jertfit.”
Reacția lui Batereanu s-a încheiat cu o distincție pe care o consideră esențială: „Poți filma lângă mormântul Sfântului Ștefan, dar nu poți filma și onoarea, demnitatea sau legitimitatea. Acestea nu se obțin cu o cameră de filmat. Se câștigă.”
Reacția a venit după ce Mănăstirea Putna a publicat un comunicat oficial în care semnalează că un videoclip cu Victoria Furtună, în care aceasta apare depunând flori la mormântul lui Ștefan cel Mare, a fost repostat cu mențiunea „10 iulie 2026. 560 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna”, deși imaginile fuseseră filmate, potrivit mănăstirii, încă din 2 iulie 2025, fără acordul instituției.
Mănăstirea a precizat că materialul video promovează o interpretare pe care o consideră eronată, potrivit căreia locuitorii Moldovei istorice nu ar fi români, și a reamintit, punct cu punct, principalele repere istorice ale regiunii: anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, unirea liberă a Moldovei rămase fără Basarabia cu Țara Românească în 1859, unirea Basarabiei cu România în 1918, precum și ocuparea acesteia de către URSS în 1940, în urma Pactului Ribbentrop–Molotov.
Comunicatul mai amintește că, pe urna comemorativă adusă la Putna de Mihai Eminescu în 1871, cu ocazia primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, Ștefan cel Mare este numit „Apărătorul existenței române”, iar istoricul Nicolae Iorga l-a descris drept „cel mai mare român”.
