Economistul Roman Chirca se arată nedumerit de rapiditatea cu care Guvernul promovează inițiativa majorării pensiei minime până la 2000 de lei. Potrivit lui, această insistență ar fi explicată prin dorința Guvernului de a pregăti societatea pentru o eventuală majorare a vârstei de pensionare. În același timp, economistul Viorel Gârbu spune că autoritățile ar trebui la renunțe la contractarea excesivă a creditelor și să repornească motoarele economiei, pentru ca țara să nu mai fie dependentă de împrumuturile din exterior, notează IPN.
Potrivit premierului Natalia Gavrilița, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei de la 1 octombrie va costa bugetul de stat în acest an 600 de milioane de lei, iar pentru anul 2022 vor fi necesare cel puțin 2 miliarde de lei. Economistul Roman Chirca spune că insistența cu care se promovează acest proiect, într-o perioadă financiară complicată, se explică prin intenția autorităților de a majora ulterior vârsta de pensionare.
„Este evident și la suprafață de ce se propune majorarea pensiei minime la 2000 de lei, pentru că imediat vom asista la majorarea vârstei de pensionare. Menirea acestei inițiative este să contrabalanseze emoțiile din societate. Pe de o parte vom reveni la majorarea vârstei de pensionare până în 2028, așa cum era prevăzut anterior, dar în schimb, se va majora pensia minimă”, a spus expertul economic Roman Chirca în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune.
În același timp, Viorel Gârbu califică drept eronată strategia Guvernului de a se împrumuta cu sume „exorbitante” de la partenerii externi. Pe termen lung, afirmă economistul, o astfel de politică duce la dependența statului de asistența financiară din exterior.
„Guvernele își văd performanțele din perspectiva accesării creditelor. Este un mesaj eronat și acest gen de politici descurajează cetățenii pe termen lung, fiindcă țara nu este condusă de prioritățile oamenilor, ci în funcție de condiționalitățile din exterior. Noi trebuie să facem ordine în fiscalitate, în modul cum sunt impuse taxele, sectorul bancar ar trebui să crediteze mai mult economia, nu consumul, așa cum se întâmplă acum”, a spus Viorel Gârbu.
Prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că până la sfârșitul lunii august Republica Moldova ar putea primi 236 milioane de dolari din partea FMI și 50 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. De asemenea, în septembrie ar urma să înceapă negocierile autorităților de la Chișinău cu experții FMI în vederea semnării unui nou program pentru o perioadă de 3 ani.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM - PARANTEZE.MD
