Republica Moldova, considerată de mai bine de un deceniu cea mai săracă țară din Europa, este în ultima vreme țara europeană care apare cel mai adesea într-un context negativ în problemele legate de corupție, protecția investițiilor și, în special, scandalurile financiar-bancare, notează New York Globe.
Pe lângă celebrul jaf bancar care a făcut Republica Moldova faimoasă la nivel internațional, care a culminat în 2014 și a dus la dispariția practic a unui miliard de dolari, ceea ce a însemnat aproximativ o optime din PIB-ul țării la acel moment, un alt scandal internațional, de această dată, care a luat rolul central și în care Moldova a devenit așa-numita „spălătorie rusească” , operațiune la scară largă pentru legalizarea banilor murdari ai mafiei și a diverselor cercuri de interese și influență rusești.
O parte din acești bani au fost „spălați” prin instituțiile moldovenești, mai precis, folosind sistemul bancar și judiciar din această țară. Suma de bani care a trecut prin această operațiune în Moldova pornește de la aproximativ 22 de miliarde de dolari, la peste 70, potrivit mai multor surse. Iar „creierul” operației, cel puțin pentru Moldova, a fost controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
Este cunoscut faptul că FSB-ul Rusiei a fost în spatele acestei operațiuni. Platon a transferat o parte din fondurile retrase pentru a asigura operațiunile FSB în străinătate. În special, în Ucraina. Platon, care deține cetățenia a cel puțin 3 state, este cunoscut pentru operațiunile sale financiare ilegale nu numai în Moldova, ci în întreaga regiune, fiind supranumit „raider nr. 1 al spațiului CSI”.
Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru organizarea furtului „miliardului” din sistemul bancar din Moldova.
Cu toate acestea, deoarece Moldova este o țară mică și săracă, lucrurile se schimbă foarte des. Mai ales când guvernele se schimbă, ceea ce s-a întâmplat în iunie 2019. Partidul Democrat care a fost la putere din 2016 iar mai apoi a fost răsturnată, puterea reală a ajuns la Partidul Socialist de stânga (un partid necomunist, susținători deschiși ai expansiunii lui Putin în CSI țări) conduse de facto de actualul președinte al țării, Igor Dodon.
Se pare că, din anumite interese, probabil atât politice cât și pecuniare, el are o atitudine complet diferită de fostul guvern față de oameni cunoscuți, condamnați între timp. Acest lucru s-a întâmplat cu fostul premier Vlad Filat, care a fost și un complice al furtului „miliardului”, eliberat după jumătate de mandat, la doar câteva luni după ce Dodon a luat puterea deplină a statului.
De la începutul verii trecute, presa din Republica Moldova a vorbit despre o posibilă eliberare a lui Platon. Se spune că în această chestiune sunt și interese financiare pentru actualul președinte Igor Dodon, dar și presiuni din partea unor cercuri rusești influente, de care este puternic legat.
Deși inițial opiniile despre pregătirea eliberării lui Platon păreau simple zvonuri politice, eliberarea ulterioară a fostului premier Vlad Filat, precum și decizia unei instanțe moldovenești din 30 ianuarie de achitare a „raiderului nr. 1” în cazul în care el a fost condamnat la 12 ani de închisoare și care a trimis dosarul pentru reexaminare în primă instanță, arată că lucrurile sunt destul de grave și într-un stadiu avansat.
La 30 ianuarie 2020, judecătorii Curții de Apel Chișinău l-au achitat de dosarul în care a fost condamnat la 13 ani de închisoare și au trimis dosarul pentru reexaminare la Curtea de la Chișinău și pentru astfel de „favoruri”, magistrații din CA ar fi fost remunerați cu câte 200 de mii de euro fiecare. Cei care au dat verdictul au fost: Ion Pleșca (fost președinte al instanței), Elena Cojocaru și Silvia Gârbu.
În prezent, potrivit mai multor surse, dar și presei locale, Platon încearcă să obțină anularea sentinței în celălalt caz, chiar dacă a epuizat toate căile de atac. Judecătorii celei mai înalte instanțe de justiție din Republica Moldova care vor lua o decizie favorabilă pentru Platon, vor primi 400 de mii de euro fiecare. În același timp, se exercită o serie de presiuni asupra magistraților care refuză să admită astfel de solicitări, atât din partea persoanelor din afara sistemului, cât și din partea propriilor colegi.
Însă, după cum notează presa moldovenească, cea mai mare preocupare nu este eliberarea lui Platon, ci preluarea controlului asupra a două dintre cele mai mari bănci din sistem - Moldindconbank (care a fost implicată în Laundromat) și Moldova-Agroindbank, pe care a administrat-o anterior prin intermediari, dar acțiunile au fost confiscate și băncile vândute investitorilor străini. Acțiunile respective ar costa aproximativ 200 de milioane EUR.
Dacă scenariul se va rezolva, Platon va prelua controlul asupra sistemului bancar din Moldova și va putea relua schemele ilegale, astfel încât Moldova va rămâne cea mai săracă țară din Europa, ancorată în sfera de influență a mafiei rusești și a cercurilor politice, din punct de vedere economic și instabilă din punct de vedere financiar, în care investițiile străine sunt întotdeauna în pericol de a fi preluate în mod ilegal și abuziv.
Conducerea Uniunii Europene, Statele Unite și FMI ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația. Iar dacă temerile sunt confirmate și Platon este eliberat, aceasta va însemna că sistemul judiciar din Moldova este complet corupt.
Prin urmare, este necesar să se suspende alocarea asistenței financiare anunțate anterior acestei țări.