Inițiativa președintelui Maia Sandu privind organizarea unui referendum crește șansele actualului președinte la alegerile prezidențiale și complică situația candidaților de centru-dreapta. O spune politologul Ilian Cașu potrivit căruia organizarea referendumului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial reprezintă un instrument de mobilizare a votului proeuropean în favoarea Maiei Sandu, notează IPN.
Politologul Ilian Cașu spune că referendumul anunțat de președintele Maia Sandu este o inițiativă care are menirea de a-i asigura șefului statului un nou mandat. Potrivit lui Ilian Cașu, mesajul pro-european este asociat cu președintele Maia Sandu și PAS, iar acest lucru îi dezavantajează pe ceilalți candidați de centru-dreapta.
„Președintele Maia Sandu a răspuns la multiplele solicitări ale opoziției să fie aprobat cursul de integrare europeană prin vot popular. Mai democratic exercițiu ca referendumul în lume nu există. Atunci când politicienii au disensiuni, merg la popor. Gestul președintelui Sandu este machiavellic. Gestul președintelui Sandu a fost să prindă opoziția nepregătită. Această mișcare complică mult șansele politice ale partidelor de pe centru-dreapta. Pentru că Maia Sandu este Europa. Partidul Acțiune și Solidaritate are monopol asupra ideii și procesului de integrare europeană. Și atunci, ceilalți de pe dreapta cu ce mesaj să mai vină? Pentru candidații de dreapta lucrurile se complică substanțial. Referendumul este un instrument de mobilizare a votului proeuropean în favoarea președintei Maia Sandu. Referendumul este, în esență, un exercițiu politic și el crește, categoric, șansele președintei Maia Sandu”, a spus Ilian Cașu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Potrivit politologului, pentru ca forțele proeuropene din Republica Moldova să semneze un pact similar celui de la Snagov, trebuie să existe discuții sincere între partidele veritabil proeuropene, iar aceste discuții trebuie să fie inițiate de partidul de guvernare.
„Până a avea un „Snagov” moldovenesc, partidul de guvernământ, care este unul proeuropean, trebuia să creeze lunar sau trimestrial o platformă de discuții. Ca să ajungi la „Snagov” trebuie să parcurgi niște pași, trebuie o pregătire și această pregătire putea fi o platformă de discuții inițiată sincer. Nu să-i măcelărești și să-i topești pe cei mai mici ca să rămâi tu o singură forță proeuropeană. Oamenii raționali își dau seama că este imposibil ca acest proces de integrare europeană să fie realizat de o sigură forță politică. Acest „Snagov” peste noapte nu se poate realiza, chiar dacă există partide mai mici, veritabil proeuropene, este nevoie de o pregătire”, a mai spus Ilian Cașu.
Declarația de la Snagov a fost semnată în anul 1995 de către 14 partide politice din România. Acordul prevedea existența unui consens între forțele politice privind aderarea României la Uniunea Europeană.
