Dincolo de impactul direct pe care-l are agricultura asupra economiei țării, o bună parte din activitatea altor sectoare este influențată de aceasta.
Pe lângă faptul că majoritatea zilierilor din mediul rural activează în agricultură, pentru o bună parte din aceștia salariile achitate de fermieri constituie unica sursă de existență.
„De fapt, ceea ce numim noi zilieri sunt oamenii care lucrează practic 10 luni pe an angajați în agricultură, dacă e să vorbim de horticultură, unde aceștia încep cu tăierile din iarnă, apoi urmează lucrările de vară și până toamna târziu recoltarea. Eu multe am văzut, multe am răbdat și prin diferite greutăți am trecut. Sunt în producere din 2014, a fost și greu și mai binișor, însă așa atitudine repulsivă față de agricultori văd a doua oară. Unii susțin că suntem magnații țării, alții că ar trebui să vindem mașinile luxoase, iar drept argument la proteste ni se spune că plătim impozite mici și avem tractoare performante, nimeni însă nu analizează ce facem noi în realitate”, ne-a spus Ivan Guci, agricultor, citat de agrobiznes.md.
Fermierul susține că este necesar de realizat un studiu în cadrul căruia să fie analizat impactul agriculturii asupra economiei.
„Nimeni nu ia în calcul plățile funciare, impozitele salariale pe care le achităm, impozitele pe venit. Plus, să analizăm și plățile făcute pentru reparația tehnicii agricole, impactul pe care-l avem asupra rețelelor ce prestează asemenea servicii, cât achităm pentru devamarea pieselor, adaos comercial impozat, plățile magazinelor de piese agro în buget cu toate impozitele. Dacă e să analizăm că pentru reparația unui tractor modern sunt cheltuiți 30-40 de mii de lei, atunci minim 10-15 mii de lei ajung în bugetul statului”.
„Un studiu similar trebuie realizat pentru îngrășăminte, fertilizanți și semințe – toate aceste companii își desfășoară activitatea datorită nouă, agricultorilor, câți angajați acestea au? În plus, haideți să analizăm și consumul de motorină din agricultură și accizele achitate pentru aceasta. Cred că circa 70% din aceasta este utilizată în agricultură. Atunci când inputurile sunt importate, se achită taxa de devamare 20% și TVA 20% – avem deja 40% în circuitul de buget. Dacă adăugăm aici și cheltuielile magazinelor care le vând, atunci numai 50% din prețul inputurilor pe care le cumpărăm ajunge în bugetul de stat”.
Potrivit fermierului, numai pentru a asigura nutriția plantelor pe o suprafață de circa 1000 de hectare sunt cheltuiți circa 10 milioane de lei, ne mai vorbind de alte cheltuieli.
„Din acestea 10 milioane achitate pentru îngrășăminte, circa 4 milioane ajung în bugetul de stat. Și aici vorbim doar de îngrășăminte. Statul ar trebui să înțeleagă, noi nu doar producem mâncare, ci și întreținem mai multe ramuri și asigurăm populația cu locuri de muncă. Aceste ramuri fără agricultori nu ar exista. În plus, câte credite sunt luate de agricultori și care este aportul nostru prin intermediul acestora, nimeni din cei de sus nu-și pune întrebarea…”, a conchis Ivan Guci.
Amintim că, mai mulți fermieri afectați de calamitățile din acest an, ne-au spus că riscă să falimenteze. Unii din aceștia deja au abandonat afacerile și au plecat peste hotare.
Vezi și: Situația la frontieră: fluxul de persoane a constituit 11.182 traversări
-278.png)
