Medicii refuză să o ajute deoarece nu are testul la COVID-19. O femeie a povestit pe o rețea de socializare că după ce s-a îmbolnăvit, a apelat la medici după ajutor, însă aceștia au refuzat să o consulte pe motiv că ar trebuie mai întâi să dea un test la COVID-19.
Tânără, care spune că a mai trecut prin această experință în 2017, la fel fiind gravidă, știa exact că are simptomele unei bronșite, dar nu a Coronavirusului.
„Nu credeam că voi ajunge să vorbesc despre o banală răceală/bronsita în public, daca nu era experiența din ultimele zile. O situație în care poate nimeri oricare femeie însărcinată din țara noastră, iar finalul poate ajunge tragic. De ce tragic, concluziile vi le puteti trage la sfârșitul povestei.
În 2017, fiind însărcinată cu Andreea, am trecut prin cel puțin 4 viroze/raceli sezoniere. Mai grav a fost la 36 de săptămâni de sarcină, cand am făcut o bronsita acuta. După fiecare tuse, imi parea ca nasc. Atunci a fost ușor să mă tratez, cred eu, comparând ziua de azi. Am mers la medicul de familie, apoi indreptare la medicul pulmonolog. Am fost investigata pe deplin și prescris un tratament cu Antibiotice. Medicul ginecolg/obstretician care imi cura sarcina, nu a fost de acord cu administrarea Atb, și m-a programat la cabinetul de fizioproceduri. După 5 zile, eram ca nouă, iar la 3 zile după ultima vizită la cabinet, am născut copilul. Sănătoși fiind ambii.
Acest an a dat peste cap viața și activitatea umanității întregului pământ. Doar că pe alocuri se pare că se exagerează la maxim si oamenii ajung să moară din imprudența sistemului medical, cel pe care, cel puțin în Moldova l-am cam neglijat în cei 30 de ani de independență. Unde am dus "culioace", și nu am luptat pentru drepturile medicilor de a fi tratati ca atare de sistem.
Deci, ma trezesc in dimineata în care am facut 31 de săptămâni de sarcină. Era marti. Jumatate de cap imi era blocat. Nasul, urechea și amigdalele efectiv blocate și înfundate. Din fericire nici gram de febra. La îndemână aveam tot ce imi trebuia pt primul ajutor. Si parca imi parea ca am reusit sa înving inamicul în acea zi. Dar m-am grăbit cu concluziile. Miercuri, starea era și mai gravă, cu dureri oriculare ce apasau pe maximarul din stanga. Am sunat medicul ginecolog, care ma cureaza in sarcina și am cerut un sfat. Mi-a recomandat un orl-ist, care mi-a prescris tratament la telefon. A refuzat să mă consulte și îl înțeleg. Covid suna în mintea oricărui medic ii spui ca ai viroza. Cu toate că i-am zis că de la un curent de aer rece această stare și nu am Covid, a preferat să păstrăm distanță. Am luat picăturile indicate de el și paracetamol, cu toate ca, nu aveam febră. Pe lângă asta am luat și antiviralul Insty, ceai de imunitate cu miere si mult lapte cald. Ma culc parca mai în forte. Dar la 4 dimineata, începe calvarul. O tuse nemiloasă pune stăpînire pe corpul meu, o criză de cel puțin 60 de secunde. Multă sputa, nas blocat, gât imflamat. Nimic nu calmează durerea. Panica se acutizează. Ce să fac? Înțelegeam perfect ca nimeni nu mă poate consulta, pentru că voi fi suspecta de Covid, cu toate că sunt toate simptomele unei bronsite. M-am impus sa ma calmez, sa adorm în tuse chinuitoare și să ajung la ora 8. La prima oră am sunat medicul de familie. Unicul raspuns: suna la 112. Ok. Sun. Explic starea și intreb ce sa fac. Domnisoara foarte calmă și amabilă imi spune ca totul va fi bine și să aștept apelul medicului de la urgență. În cel mult 1 minut, am fost sunata, de un medic tare bravo cred eu, pentru că a vorbit deschis.
Medicul: - Noi va preluam, dar trebuie să înțelegeți că în această clipă sunteti suspecta la Covid, asa ca va vom duce la Maternitatea nr 2. Acolo vi se va face testul. Veti sta acolo vreo 3 zile. Dacă nu veti avea Covid va vor externa si îndrepta la Maternitatea nr 1, unde vi se va prescrie un tratament. Una doar ca veți sta in palata cu o altă mama la fel, suspecta de Covid.
Eu: ok. Si daca dau eu singură la privat, azi test la Covid. Care e procedura?
Medicul: e mai bine pentru dvs. Nu veti contacta cu pacienți posibil infectați. Dacă testul e negativ, veti putea primi tratament adecvat maine, pentru că medicii va vor putea primi fără frică.
Eu: - ok. Mersi. Asa si o sa fac.
Am închis receptorul, și m-am programat la o clinică privată pentru a da acest test la Covid. Securitatea în primul rând. A fost dificilă ziua, pentru că cei care auzeau ca am dat testul se comportau cu mine de parca as fi fost cel mai mare inamic al omenirii. Cu toate că explicăm clar, ca simptomele și starea mea sunt departe de a fi cele de Covid, era inutil. Am petrecut ziua de joi în izolare, cu paracetamol, antivirale, inhalații și litri de ceai. A venit ora 22, am primit raspuns la test, eram liniștită, stiam ca va fi negativ, asa si a fost. Negativ. Am anunțat imediat medicul ginecolog.
E vineri. Credeam ca in sfarsit voi vedea lumina la capătul tunelului. Testul doar e negativ. Dar nu e chiar asa de usor. Sun medicul de familie si il anunt ca este negativ testul și poate să mă consulte. Raspunsul a fost nu, nu eu va consult. Sunati la 112 si internati-va la Maternitatea nr 1. Acolo trebuie să fiți sub monitorizare și să vi se administreze picuratori. Ok, zic eu. Si sun medicul ginecolog explic indicația medicului de familie. Asa cum nu aveam febră, nu puteam sa fiu internată. Mai mult, internarea în spital nu era sa imi ajute prea mult. Medicii terapeuti sunt în carantină, asa ca in afara de mucaltin și paracetamol, nimic nu se va administra.
- Zic ok. Dar poate repetam experienta din 2017 si facem proceduri de fizioterapie?
- Din pacate, acestea nu se mai practică. Din cauza pandemiei, cabinetele de reabilitare sunt închise. Unicul tratament prescris, poate fi doar pe baza de ATB prescris de medicul de familie, care este obligat să te consulte.
Am revenit la Medicul de familie, dar el insistă la internare în spital. Un cerc vicios, care nu se mai termina. Am sunat la câteva clinici private în căutarea unui terapeut care sa examineze o gravidă, dar fără succes. La unele el există, altele nu au mai ridicat receptorul - renumitul MedParc. Ce sa fac? Am test negativ, dar tot nu găsesc medic. Asta cum vine? Cum sa ma tratez? Unde sa cer ajutor? Sa spun ca eram disperată, era puțin. Am deschis agenda și am început să caut toti medicii cu care am fost in contact în ultimii ani. Si am gasit. Am cerut ajutor și am primit. Si sunt foarte recunoscătoare. Am povestit simptome, am fost la usg, am verificat starea copilului. Mi s-a prescris un tratament cu Antibiotice, cu indicatii stricte și am mers să mă tratez acasă. Se pare că acasă, este azi cel mai sigur loc.
Medicul de familie mi-a tot sunat și scris mesaje prin care se interesa de starea mea. Își face griji, cu toate că mi-aș fi dorit să îmi asculte plămânii, nu doar vocea râgusita la telefon. Chiar și azi, în zi de duminică, am primit mesaj de la el. Ii multumesc pentru griji.
Vineri seara am parasit capitala. Am venit acasă la mama, pentru că aici se pare că și pereții te trateaza. Am început tratamentul cu atb, antivirale și compresele naturiste. Azi respir mai usor. Noaptea Asta am avut doar o singura criză de tusa îndelungată. Azi am gasit puteri sa scriu despre calvarul prin care nu ar trebui sa treaca o femeie însărcinată, pentru că acum e perioada cand are alta menire, și nu poți să o invinuiesti ca s-a îmbolnăvit. Poate suna dur și prea generalist, dar acum câteva săptămâni ma întrebam speriată, cum și de ce au decedat 2 femei care fiind însărcinate au fost diagnosticate cu Covid. Astăzi stiu raspunsul. Cu toate că nu am trecut prin Covid și ii multumesc lui Dumnezeu. Sunt 3 zile în care boala te ataca, zile în care ar fi trebuit să primești ajutor, dar din pacate, nu il primesti pana nu iti este stabilit statutul COVID-19. Probabil, prea am uitat de ajutorul primordial și fugim să ne ascundem de responsabilitate după cortina statisticilor oficiale. Avem 7 luni de când Covid trăiește printre noi, iar noi asa si nu am invatat sa îl diferentiem de alte viroze, boli și simptome. De parca celelalte boli au dispărut.
Vezi și: Semnele neobișnuite ale unui accident vascular cerebral. Vezi sfaturile unui neurolog
