În cadrul unei emisiuni, înaintea aprobării creditului de 200 milioane de euro din partea Rusiei, a declarat că admite posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate, în așa mod amenințând partenerii de Guvernare, ce aveau unele întrebări față de acordul semnat cu Federația Rusă. 

Însă deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, îi explică lui Dodon de ce alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc în anul 2020 la modul practic, deși ar exista o posibilitate teoretică.

„Blufful anului – Igor Dodon și (im)posibilitatea de a organiza alegeri parlamentare anticipate în 2020.

Igor Dodon ne-a obișnuit deja că, atunci când are o problemă în coaliția de guvernare, iese și îi sperie pe PD-iști cu alegerile anticipate. În contextul discuțiilor pe marginea păgubosului acord de credit cu Federația Rusă care generează multe întrebări chiar și în rândul PD-ului, Igor Dodon a anunțat aseară că sunt posibile alegerile parlamentare anticipate. Și încă împreună cu alegerile prezidențiale.

Haideți să vedem dacă ceea ce spune Dodon este un lucru realist (din punct de vedere constituțional) sau este un (nou) ”bluff” al unui jucător de poker (chiar dacă el își spune ”șahist”). Două întrebări aici:

1) ESTE POSIBILĂ DIZOLVAREA PARLAMENTULUI PÂNĂ LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE ȘI, DACĂ DA, ÎN CE CONDIȚII ȘI CARE ESTE CALEA DE URMAT?
 2) ESTE POSIBILĂ ORGANIZAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE ANTICIPATE ÎMPREUNĂ CU CELE PREZIDENȚIALE?
I. Legat de prima întrebare, precizez că, pentru a avea alegeri anticipate, trebuie dizolvat Parlamentul.

Ca să fie dizolvat Parlamentul, nu e suficientă dorința lui Igor Dodon, ci este nevoie de întrunirea condițiilor prevăzute de art.85 din Constituție. Acesta prevede următoarele:
”(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.”

Având în vedere alin.(4) [apropo, acest alineat este aplicabil în totalitate, or Hotărârea Curții Constituționale prin care se afirmă contrariul (nr.29/2015) a fost emisă atunci când Președintele era ales de Parlament și nu de popor], scoatem ultimele 6 luni din mandatul lui Igor Dodon – perioadă în care Parlamentul nu poate fi dizolvat. Întrucât mandatul acestuia expiră la 23 decembrie 2020, rezultă că termenul-limită pentru dizolvarea Parlamentului este 22 iunie 2020. Anume cel târziu la 22 iunie 2020 trebuie emis decretul de dizolvare a Parlamentului.

Pentru a dizolva Parlamentul, este necesar ca legislativul să nu reușească investirea unui Guvern după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură (drept discreționar al Președintelui) sau să nu reușească investirea unui Guvern după expirarea termenului de 3 luni de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern (obligație a Președintelui).

Condiția legată cu cele 3 luni este inaplicabilă în cazul nostru, or astăzi este 22 aprilie 2020, deci până la data-limita când poate fi dizolvat Parlamentul (22 iunie 2020) sunt mai puțin de 3 luni. Rămâne partea legată de expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Accentuez că, prin prisma acestui temei, Parlamentul poate fi dizolvat doar DUPĂ EXPIRAREA A 45 DE ZILE DE LA PRIMA SOLICITARE. Nicidecum nu mai devreme de expirarea celor 45 de zile.

Dacă scoatem cele 45 de zile de la termenul-limită de 22 iunie 2020 (când Parlamentul poate fi dizolvat), ajungem la data de 9 mai 2020. Altfel spus, pentru a se putea dizolva Parlamentul actual, la 9 mai 2020 cel târziu trebuie să fie făcută prima solicitare de investire a unui nou Guvern.

Dar pentru a se ajunge la prima solicitare de investire a noului Guvern, este nevoie de: 1) demiterea sau demisia Guvernului Chicu; 2) consultarea fracțiunilor în vederea desemnării unui candidat funcția de Prim-ministru; 3) emiterea decretului de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru; 4) formarea listei Guvernului și a programului de activitate; 5) înaintarea de către Prim-ministrul desemnat a demersului cu privire la investire. După aceasta, investirea Guvernului trebuie dezbătută în ședința Parlamentului. Chiar dacă există mai multe acte contradictorii ale Curții Constituționale cu referire la momentul când se consideră epuizată prima solicitare de investire, inclusiv prin prisma ultimei hotărâri a Curții Constituționale cred că acest moment va fi convocarea Parlamentului în ședință plenară pentru a se expima votul asupra Guvernului, sau, dacă acest lucru nu se întâmplă, expirarea a 15 zile de la data desemnării candidatului la funcția de Prim-ministru. Altfel spus, pentru a se îndeplini ceea ce spune Igor Dodon privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate, până la 9 mai 2020 Republica Moldova trebuie să rămână fără un Guvern plenipotențiar și, tot până la această dată, noul Prim-ministru desemnat trebuie să vină în plenul Parlamentului ca să ceară votul de investitură.

II. Cu referire la cea de-a doua întrebare – este posibilă organizarea alegerilor parlamentare anticipate împreună cu cele prezidențiale –, răspunsul este NU categoric.

Chiar dacă admitem că la 22 iunie 2020 se emite decretul de dizolvare a Parlamentului, conform art.61 alin.(3) din Constituție, alegerile trebuie să se desfăşoare în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului. Adică cel târziu 22 septembrie 2020.

Dar dacă Igor Dodon demisionează din funcție? Nici în acest caz nu este posibil, or jurisprudența Curții Constituționale interzice organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale.” a scris deputatul PAS.