“Prin Hotărârea Curții Constituționale s-a declarat neconstituțional art. 16 alin. (2) lit. e) din Codul Electoral.
Norma respectivă a fost adoptată prin Legea nr. 220 din 31.0.2023, care era întitulată Lege pentru modificarea unor acte normative (implementarea unor considerente ale Hotărârii Curții Constituționale nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”).
Novația Legii amintite pentru Codul Electoral consta în completarea listei subiecților care nu pot fi aleși în funcții elective.
Astfel, nu puteau participa la scrutine electorale în calitate de candidați persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional.
Interdicția urma să opereze pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
Cu alte cuvinte, sub paravanul Hotărârii Curții Constituționale nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” s-a decis limitarea dreptului de a fi ales nu numai pentru Partidul „Șor”, dar și pentru membrii săi care ocupau funcții executive sau anterior au fost aleși în funcțiile elective pe listele partidului numit (deputat, consilier local, primar etc.).
Prin Hotărârea Curții din 03.10.2023, însă, s-a constat că modificările operate la Codul electoral depășesc limitele celor decise de Curtea prin Hotărârea nr. 10/2023, în sensul în care Curtea nu a statuat asupra limitării exercitării dreptului de a fi ales pentru foștii membri ai partidului, ci doar s-a expus asupra mandatelor dobândite pe durata existenței Partidului Șor.
Mai mult, Curtea a taxat și faptul că la operarea modificărilor Parlamentul nu a făcut diferență dintre Partidul Șor și membrii săi, acestea fiind entități separate, dintre persoanele care dețineau funcții executive decizionale și cei care nu aveau putere decizională în această structură sau cei care s-au disociat de activitatea partidului.
În final, Curtea s-a expus și asupra perioadei de 5 ani, perioadă de interdicție de participare la scrutine în calitate de candidat.
Astfel, Curtea a constatat că termenul în sine este unul neargumentat, exagerat de mare și neproporțional în raport cu diferite categorii de persoane, foste membre de partid sau alese în funcțiile elective pe listele acestuia.
Rezumând cele expuse Curtea în fapt a constatat că Hotărârea nr. 10/2023 privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor” a fost utilizată drept paravan pentru a limita dreptul de a fi ales pentru unii potențiali concurenți electorali, iar interdicția de a fi ales nu este în legătură cauzală cu constatările referitoare la neconstituționalitatea Partidului „Șor”.
Deci, pentru ca o interdicție de genul celei discutate supra să poate supraviețui testul constituționalității, Parlamentul cel puțin urma să reglementeze criterii de individualizare a răspunderii electorale pentru persoanele afiliate partidului neconstituțional, sarcină cu succes eșuată de Parlament.”
