Caută

Saved articles

You have not yet added any article to your bookmarks!

Browse articles
Paranteze — știri din Moldova

Abonează-te la Newsletter

Primește cele mai importante știri din Moldova direct pe email.

Urmărește pe Telegram

Fără spam. Te poți dezabona oricând.

Confidențialitate

Folosim cookie-uri și stocare locală pentru funcționarea site-ului și statistici anonime. Continuând navigarea, ești de acord cu Politica de Cookies și Politica de Confidențialitate.

De ce nu e bine să bei cafea din pahare de plastic. E incredibil ce se întâmplă

Dacă și tu preferi să bei cafeaua „din mers”, din pahare din plastic, un studiu realizat recent de oamenii de știință de la Institutul Național de Standarde și Tehnologie sigur te-ar putea convinge să n-o mai faci! Află care sunt pericolele consumului de cafea din pahare de unică folosință pe care le utilizăm în fiecare zi.

Știm că toate produsele din plastic de unică folosință reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare pentru mediul înconjurător. Aici intră și paharele de cafea de unică folosință care sunt căptușite cu plastic, ceea ce le face automat mai greu de reciclat.

Recent, o echipă de cercetători de la Institutul Național de Standarde și Tehnologie a dezvăluit că aceste cești de cafea sau de ceai de unică folosință eliberează miliarde de particule microscopice de plastic în băutură.

Pentru studiul lor, ce a fost publicat în revista Environmental Science & Technology, oamenii de știință au analizat pahare de unică folosință pentru băuturi calde acoperite cu polietilenă de joasă densitate (LDPE), o peliculă de plastic moale și flexibilă, folosită adesea ca un strat impermeabil.

Miliarde de microplastice ajung în băutura noastră

Cercetătorii au descoperit că atunci când aceste pahare sunt expuse la apă sau lapte la temperaturi de 100°C eliberează miliarde de nanoparticule pe litru în lichidul pe care îl bem apoi.

„Principala concluzie aici este că există particule de plastic oriunde ne uităm. Sunt foarte multe. Miliarde pe litru. Nu știm dacă acestea au efecte negative asupra sănătății oamenilor sau animalelor. Avem doar o mare încredere că ele sunt acolo”, a spus Christopher Zangmeister, chimist la NIST și co-autor al lucrării.

În timpul experimentului, după ce au expus ceștile de cafea acoperite cu LDPE la apă clocotită timp de 20 de minute, au pulverizat apa într-o ceață fină și au uscat ceața și tot ce a rămas într-o soluție, pentru a izola nanoparticulele de plastic.

Folosind tehnici de ultimă generație, precum microscopia electronică de scanare și spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier, oamenii de știință au reușit nu numai să numere nanoparticulele, ci și să le măsoare dimensiunea: dimensiunea medie a particulelor a fost cuprinsă între 30 și 80 de nanometri – iar câteva au depășit 200 de nanometri – iar concentrația de nanoparticule eliberate în apa clocotită din nailon alimentar a fost de șapte ori mai mare decât cea eliberată de ceștile de cafea.

Există peste tot

Microplasticele sunt în general considerate a avea o lungime mai mică de 5 milimetri și pot fi observate cu ochiul liber, în timp ce nanoplasticele sunt mai mici de o milionime de metru (un micrometru) și majoritatea nu pot fi observate nici măcar cu un microscop standard.

Studii anterioare au arătat că anumite produse de consum, cum ar fi biberoanele din polipropilenă (PP) și pungile de ceai din plastic de nailon, eliberează aceste particule de plastic în apa înconjurătoare.

Aceste constatări sunt destul de alarmante pentru mulți oameni de știință. Ei se arată îngrijorați de faptul că expunerea repetată la astfel de poluanți poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății. Deși există diferite tipuri de plastic, toate sunt făcute din polimeri, substanțe naturale sau artificiale formate din molecule mari legate între ele.

„În ultimul deceniu, oamenii de știință au găsit materiale plastice peste tot în mediul în care ne uităm. Ne-am uitat la ele în zăpada din Antarctica, pe fundul lacurilor glaciare, și am găsit microplastice mai mari de 100 de nanometri, ceea ce înseamnă că probabil nu erau suficient de mici pentru a intra într-o celulă și a provoca probleme fizice”, a declarat Zangmeister.

Cu toate acestea, studiul cu pricina este mai diferit, fiindcă „aceste nanoparticule sunt foarte mici și reprezintă o mare problemă, deoarece ar putea pătrunde într-o celulă, perturbându-i eventual funcția”, a conchis el.

Sursa: Știri din Lume

Abonează-te pe Telegram la Paranteze.md
Articolul anterior
BREAKING NEWS // Prețul benzinei se îndreaptă cu pași rapizi spre 31 de lei. Motorina se ieftinește ușor
Articolul următor
„Ce s-ar întâmpla dacă ți-am tăia o ureche?” Mărturii despre atrocitățile din centrele de filtrare înființate de ruși

Similare

Cum ți s-a părut acest articol?