Somnul joacă un rol major în creștere, dezvoltare, supraviețuire și bunăstarea corpului. Mai mult, ajută la menținerea funcționării corecte a sistemului nervos.
De exemplu, somnul susține capacitatea creierului de a se adapta și de a procesa ceea ce învățăm, cunoscută și sub numele de plasticitate cerebrală. Dar ce se întâmplă cu creierul nostru când dormim prea mult?
Potrivit Harvard Health Publishing, un somn de calitate face parte din menținerea unui creier sănătos. În timpul somnului, creierul realizează conexiuni care susțin învățarea și memoria. Mai mult, dacă dormiți suficient vă poate stimula atenția și creativitatea. Așa că s-ar putea să vă întrebați: câte ore de somn trebuie să avem?
Potrivit WebMD, adulții trebuie să doarmă între șapte și nouă ore de somn în fiecare noapte. Cu toate acestea, nevoile individuale diferă, deoarece unele persoane au nevoie de doar șase ore de somn, în timp ce altele au nevoie de până la 10 ore. Sleep Foundation spune că lipsa somnului poate afecta sănătatea creierului. Dar ar putea, de asemenea, prea mult somn să afecteze negativ creierul? Răspunsul s-ar putea să vă surprindă.
Prea mult somn afectează sănătatea creierului
Potrivit WedMD, prea mult somn este asociat cu o serie de probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, depresia și bolile de inimă. În special, John Hopkins Medicine spune că direcția relației cauză-efect este incertă.
Oamenii de știință spun că ultimele cercetări au identificat o legătură între aspectele legate de somn și demență.
„Cei care dormeau înainte de ora 21.00 aveau de două ori mai multe șanse de a dezvolta demență în comparație cu cei care se culcau între orele 21.00 și 23.00″, spun cercetătorii.
Un studiu din 2022 publicat în Journal of the American Geriatrics Society a găsit dovezi similare – dormitul înainte de ora 21.00 a dublat riscul de a dezvolta demență.
Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că, în comparație cu cei care dormeau între șapte și opt ore, persoanele care dormeau mai mult de opt ore aveau un risc cu 69% mai mare de a dezvolta demență.
În mod notabil, ambele studii au fost realizate pe un eșantion de adulți în vârstă din China care au intrat în studiu fără un diagnostic de demență.
