Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care este gestionată reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova. Prin vocea directorului executiv, Viorel Furdui, organizația denunță transformarea procesului de amalgamare „voluntară” într-o campanie de presiune administrativă, pe care o numește „autolichidare benevolă” a autorităților locale, susținută prin manipulare și încălcări ale statului de drept.
Ținta principală a criticilor este termenul-limită de 31 iulie 2026, impus primăriilor pentru a decide fuziunea, deși — potrivit CALM — acest termen nu are nicio bază legală.
CALM subliniază că nicio prevedere din Legea nr. 225/2023 sau din Hotărârea de Guvern nr. 925/2023 nu stabilește un termen-limită pentru amalgamarea voluntară. Mai mult, documentele oficiale ale Guvernului indică faptul că evaluarea reformei urmează să fie realizată abia la finele anului 2026. În aceste condiții, organizația consideră că termenul de 31 iulie este o construcție pur politică, ce depășește competențele autorităților centrale.
Potrivit CALM, primarilor li se promit fonduri de dezvoltare fără să existe mecanisme juridice care să asigure aceste investiții pe termen lung sau în eventualitatea unei schimbări de guvernare. Organizația atrage atenția și asupra practicii de a condiționa accesul la programe naționale — precum „Satul European” — de acceptarea amalgamării, considerând acest lucru o formă de discriminare neconstituțională.
De asemenea, stimulentele financiare oferite ar fi derizorii în raport cu necesitățile reale. Fondul de amalgamare, aprobat anual, rămâne vulnerabil deciziilor politice, iar calculele CALM arată că suma promisă — 8 milioane de lei per localitate într-un cluster — nu acoperă nici măcar costul unui kilometru de drum modernizat, cu atât mai puțin investițiile în apeducte sau canalizare.
Contrastul temporal este, potrivit CALM, unul dintre cele mai grăitoare semnale ale presiunii exercitate: anul trecut au fost înregistrate doar două fuziuni, în timp ce în ultima perioadă numărul procedurilor inițiate a crescut la peste 760 de localități, adică aproximativ 85% din primăriile țării. CALM leagă această creștere abruptă de un mesaj de intimidare administrativă transmis autorităților locale: amalgamați-vă acum, de bunăvoie, altfel veți fi amalgamați forțat în 2027.
Organizația avertizează că viteza impusă procesului anulează practic caracterul voluntar al reformei. Lichidarea primăriilor rurale este, în opinia CALM, o decizie ireversibilă, care lasă comunitățile fără personalitate juridică și fără reprezentare proprie, expunându-le riscului de a deveni periferii uitate, lipsite de viață socială și culturală activă.
CALM atrage atenția că funcționarii și demnitarii care induc în eroare autoritățile locale sau exercită presiuni ilegale asupra lor riscă să răspundă penal, în baza Codului Penal al Republicii Moldova, pentru abuz de putere (art. 327), exces de putere (art. 328) sau fals în acte publice (art. 332).
„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al CALM.
CALM reiterează respingerea fermă a oricărei forme de amalgamare forțată sau condiționate abuziv și cere revenirea la un dialog real, predictibil, bazat pe respectarea Cartei Europene a Autonomiei Locale.
În opinia organizației, reforma administrativ-teritorială propusă de Guvern riscă să producă exact efectul opus celui declarat: în loc să consolideze societatea și să sprijine parcursul european al țării, ar putea dezbina comunitățile, tensiona relațiile dintre autorități și cetățeni și submina încrederea în instituțiile statului — transformând un proces care ar trebui să fie democratic și consensual într-un factor de instabilitate cu potențial impact asupra integrării europene a Republicii Moldova.
