O echipă de cercetători britanici de la universităţile din Manchester şi Leicester au dezvoltat drojdii care conferă berii noi arome, conform unui studiu publicat miercuri, ei reuşind să găsească astfel o variantă căutată de berari încă din anii 1800, informează Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au dezvăluit în acest studiu că au dezvoltat tulpini unice, fertile şi hibride de drojdie care oferă opţiuni noi şi interesante pentru aroma, gustul şi procesele de preparare a berii.
Tipul de drojdie folosit în procesul de fermentaţie influenţează gustul berii.
''Există în prezent două categorii principale de drojdii, ''ale'' şi ''lager'', plus sute de variante folosite de producătorii de bere moderni în cadrul unei industrii în plină expansiune la nivel global. S-a demonstrat că tulpinile hibride de drojdie nou create se reproduc cu succes şi produc descendenţi cu caracteristici specifice dezirabile necesare în procesul de fabricare a băuturilor'', au declarat oamenii de ştiinţă în studiul lor.
Daniela Delneri, profesor de genomică evolutivă în cadrul Institutului de Biotehnologie din Manchester, şi echipa ei au reuşit să producă hibrizi fertili de drojdie cu diverse trăsături genetice.
''Această cercetare rezolvă problema fundamentală a sterilizării hibrizilor şi a reproducerii multigeneraţionale. Alături de colegul meu, profesorul Ed Louis de la Universitatea din Leicester, am reuşit să depăşim barierele speciilor şi să identificăm trăsăturile genetice unice ale hibrizilor. Această tehnologie are capacitatea de a revoluţiona practicile actuale, permiţând crearea rapidă de drojdii eficiente şi personalizate, purtătoare ale unor trăsături specifice, noi şi importante'', a declarat Delneri.
''Spre exemplu, hibrizii de drojdie care conţin trăsături din speciile nou descoperite, pot adăuga o notă de cuişoare picante la aroma finală a produsului fermentat'', a precizat cercetătoarea.
Pe lângă faptul că deschide oportunităţi în producţia de alimente şi băuturi, această abordare ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor noi ''fabrici de celule'' din drojdie, care ar putea fi utilizate în domeniul biotehnologiei industriale pentru a biofabrica în mod sustenabil produse farmaceutice, substanţe chimice şi combustibili, a spus Daniela Delneri.
''Această cercetare demonstrează modul în care potenţialul de îmbunătăţire a biodiversităţii naturale şi de dezvoltare a unor noi hibrizi este mai mare decât se credea şi va oferi industriei noi modalităţi de a genera opţiuni noi şi interesante pentru consumatori'', a adăugat ea.
